Retinopatia diabetica

    Retinopatia diabetica este cea mai frecventa complicatie a
diabetului zaharat  ce afecteaza aproximativ jumatate dintre pacienti.

   Nivelul crescut al glicemiei produce schimbari structurale, fiziologice
si biochimice ce altereaza metabolismul celular, fluxul sanguin retinian si
competenta capilarelor retiniene.

    Conform Studiului Epidemiologic al Retinopatiei Diabetice
Wisconsin, in diabetul zaharat tip 2, retinopatia diabetica a fost prezenta la
20% dintre pacienti la diagnostic, procentul crescand la 60-85% in urmatorii 15
ani. (American Diabetes Association, Therapy for Diabetes Mellitus and Related
disorders, pg729)

   Ghidurile international recomanda in medie 2 examinari ale
fundului de ochi/ an, in medie acceptat 1/an sau mai des in functie de gradul
de afectare oculara.


Clasificarea retinopatiei diabetice

Leziunile retiniene


Retinopatia
diabetica non proliferativa usoara                    

Rare microanevrisme/ exsudate dure

Retinopatia
diabetica non proliferativa moderata

Microanevrisme si rare hemoragii intraretiniene

Retinopatia
diabetica non proliferativa severa / Retinopatia diabetica pre- proliferativa

Numeroase microhemoragii intraretiniene sau microanevrisme in 4 cadrane; alterari
venoase difuze; anomalii
microvasculare intraretiniene in cel putin 1 cadran

Retinopatia
diabetica proliferativa forma de debut

Minima neovascularizatie/neovascularizatie retiniana fara hemoragii pre-retiniene sau in vitros

Retinopatia
diabetica proliferativa forma avansata

Neovascularizatie  pe mai mult de 1 cadran/ neovascularizatie retiniana cu sau fara hemoragii pre-retiniene sau in vitros

Edemul macular

 Poate aparea in orice stadiu al retinopatiei
diabetice, insa prevalenta  creste
odata cu gravitatea retinopatiei.


Tratamentul retinopatiei diabetica

    In ciuda numeroaselor avansari medicale inregistrate (panfotocoagulare,
laserterapie focala, anticorpi anti VEGF, administrarea intraoculara de
steroizi)  in prezervarea vederii la
persoanele cu retinopatie diabetica proliferativa avansata, ramane totusi o
necesitate terapia pentru stadiile incipiente si pentru a putea preveni sau
incetinii progresia afectiunii.

        Tratamentul actual al formelor incipiente se bazeaza pe
controlul sistemic  al factorilor de risc
cum este hiperglicemia si hipertensiunea arteriala esentiala. (American
Diabetes Association, Therapy for Diabetes Mellitus and Related disorders,
pg748)

          Edemul macular poate fi prezent in orice stadiu al
retinopatiei diabetice, este principala cauza de pierdere moderata a vederii si
este , de fapt, o colectie lichidiana sau o ingrosare maculara. Pacientii cu
edem macular beneficiaza de tratament oftalmologic, panfotocoagularea fiind ,
uneori, indicata in acest stadiu.

            Exista doar doua terapii specifice , panfotocoagularea laser
si injectiile intraoculare, ce au dovedit eficienta in preventia cecitatii, dar
utilizarea lor este limitata la stadiile avansate ale retinopatiei , atunci
cand vederea este deja amenintata sau compromisa. Panfotocogularea este
tratamentul de prima intentie al retinopatiei diabetice proliferative de peste
50 de ani, dar marele  sau avantaj este
prezervarea vederii existente si nu recuperarea  vederii pierdute.

            Terapia standard pentru edemul macular central cu afectarea
vederii este injectarea intravitreana de agenti anti- VEGF (factor de crestere
vascular). Aceasta abordare terapeutica reduce riscul de pierdere moderata a
vederii la < 5% si imbunatateste acuitatea vizuala cu la aproape 50% dintre
pacienti. Sunt necesare in jur de 8-9 injectii in primul an de tratament.
Exista si complicatii severe ale acestor terapii ( endoftalmita, inflamatie
oculara, dezlipire de retina, cataracta traumatica), dar se estimeaza ca
acestea apar cu o frecventa mai mica de 1 la 1000 de injectari.  

(American Diabetes Association, Therapy for
Diabetes Mellitus and Related disorders, pg739)